Nu stiam despre frantzuzi

Dupa o luna in care am locuit intr-un mic orasel din S-V Parisului am aflat o gramada de nimicuri despre francezi, muritorii de rand care au privilegiul de a vorbi o limba pe care eu o iubesc.

Iata-le:

  • „Ca va et toi” nu e neaparat o intrebare, poate fi si o afirmatie buna de inceput ziua cand n-ai chef sa zici, de fapt, cum te simti;
  • Salutul nu se rezuma doar la cuvinte, e neaparat insotit de o strangere de mana sau un numar par de pupici (cu cat mai multi pupici, cu atat mai apropiat de persoana respectiva esti, un fel de „friendometer”)
  • Daca vei comanda un steak, fii sigur ca-l primesti in sange, mult sange (nu, n-o stiam nici pe asta!)
  • Branza poate fi servita in loc de desert sau inaintea lui
  • Copchiii sunt super-mega-foarte galagiosi in autobuze/pe strada, iar agitatia lor creste exponential atunci cand aud o limba pe care nu o inteleg (am patit-o pe pielea mea, more than once)
  • Pe de alta parte, adultii sunt impresionati de faptul ca o persoana poate vorbi si o alta limba in-afara de cea materna
  • Balerinii fara sosete pot fi asortati unei pufoaice in toata regula. Serios acum, se presupune ca in Franta toata lumea e pe catwalk, nu?!
  • Reciclarea e luata foarte in serios
  • La birou nu se discuta lucruri personale, cu foarte putine exceptii. Sa nu te mire daca oameni ce sunt colegi de 20 de ani nu stiu cati copii are unul ori altul, unde locuiesc (in ce oras, that is). Profesionalism, I get it, dar suntem oameni, nu roboti
  • Vorbesc chiar mai rapid si mai abreviat decat ma asteptam
  • Desi celebri pentru bucataria lor, francezii nu mai gatesc in adevaratul sens al cuvantului, martor stand cosul fiecaruia de cumparaturi: semipreparatele sunt la mare cautare. Daca vrei mancare made in FR. pe bune, mai degraba cauti un restaurant ca lumea.

Ca turist nu ajungi sa cunosti un neam, doar contactul autentic cu oamenii „in mediul lor natural” te ajuta sa sesizezi nuantele, sa vezi particularul si sa iti formulezi propriile concluzii.

 

About Andreea

Vorbareata si creativa, imi dau cu parerea, arat cu degetul si ma auto-ironizez.
Acest articol a fost publicat în Calatorie, Doar ganduri și etichetat , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s